Siguranța la munte iarna: frig, soare, avalanșe și urgențe

Numere de urgență

Salvează ambele numere în telefon înainte de plecare. Când suni, spune clar unde te afli, ce s-a întâmplat, câte persoane sunt implicate și în ce stare sunt. Pe pârtie, numărul pârtiei și numărul celui mai apropiat stâlp de marcaj ajută echipele să ajungă rapid. În afara pârtiilor, coordonatele GPS din telefon sunt extrem de utile.

Frigul: hipotermia și degerăturile

Hipotermia

Hipotermia apare când corpul pierde căldură mai repede decât o produce, iar temperatura internă scade. Riscul crește când ești ud, obosit, flămând sau expus la vânt, chiar și la temperaturi care nu par extreme.

Semne: tremurat intens, piele rece și palidă, mișcări stângace, vorbire neclară, confuzie și somnolență. În formele severe, tremuratul poate înceta, ceea ce este un semn grav, nu o ameliorare.

Ce faci:

1. Du persoana la adăpost, ferită de vânt, cât mai repede.
2. Înlocuiește hainele ude cu haine uscate și învelește persoana, inclusiv capul.
3. Dacă este conștientă și poate înghiți, dă-i băuturi calde și dulci. Nu îi da alcool.
4. Încălzește progresiv. Nu freca pielea și nu folosi surse de căldură foarte puternice direct pe piele.
5. Sună la 112 sau la Salvamont dacă simptomele sunt severe sau dacă starea nu se ameliorează.

Degerăturile

Degerăturile afectează zonele expuse sau cu circulație redusă: degetele de la mâini și picioare, nasul, obrajii și urechile.

Semne: la început, piele albă sau cenușie, rece, amorțită și dură la atingere. Senzația de durere poate dispărea, ceea ce îi face pe mulți să nu observe problema.

Ce faci:

• Du persoana la căldură și îndepărtează hainele strâmte sau ude.
• Încălzește zona treptat, de exemplu cu apă călduță, nu fierbinte, sau cu căldura corpului, punând mâinile la subraț.
• Nu freca zona și, mai ales, nu o freca cu zăpadă. Frecarea distruge țesuturile deja afectate.
• Nu reîncălzi zona dacă există riscul să înghețe din nou înainte de ajungerea la adăpost.
• Consultă un medic pentru orice degerătură care nu își revine complet în scurt timp sau care face bășici.

Prevenție

• Îmbracă-te în straturi și rămâi uscat. Vezi cum te îmbraci la schi.
• Protejează fața și gâtul cu un guler sau o cagulă pe vânt și pe ger.
• Nu strânge prea tare clăparii și nu purta două perechi de șosete.
• Mănâncă și bea regulat. Corpul are nevoie de energie ca să producă căldură.
• Verifică-vă reciproc fața. Pe ger, prietenii observă primii petele albe de pe nas sau obraji.

Soarele la altitudine

Radiația ultravioletă crește odată cu altitudinea, iar zăpada proaspătă reflectă o mare parte din ea. Asta înseamnă că primești radiație și de sus, și de jos, chiar și în zilele înnorate.

• Arsurile solare apar repede pe față, pe buze și pe urechi. Folosește cremă cu factor de protecție mare, reaplicată la câteva ore, și balsam de buze cu protecție UV.
• Orbirea de zăpadă este o arsură a suprafeței ochiului, produsă de radiația reflectată. Provoacă durere, lăcrimare, senzație de nisip în ochi și vedere încețoșată, de obicei la câteva ore după expunere. Se previne purtând permanent ochelari de schi sau ochelari de soare cu protecție UV completă.

Deshidratarea și oboseala

Aerul rece și uscat, efortul și altitudinea te deshidratează fără să simți sete. Deshidratarea și oboseala reduc atenția, reflexele și forța, iar multe accidentări apar spre finalul zilei. Bea apă sau ceai regulat, mănâncă ceva la câteva ore și fă pauze. Alcoolul pe pârtie crește riscul de accidentare și de hipotermie.

Riscul de avalanșă

Pe pârtiile amenajate și deschise, riscul de avalanșă este gestionat de administratorul domeniului. Riscul devine real în afara pârtiilor, pe pantele neamenajate, și pe traseele montane de iarnă.

Scala europeană a pericolului de avalanșă

Buletinele nivometeorologice folosesc o scală cu cinci trepte. În România, Administrația Națională de Meteorologie publică în sezonul de iarnă buletine pentru principalele masive montane.

Semne de pericol

• Ninsoare abundentă recentă, mai ales însoțită de vânt.
• Avalanșe recente pe pante asemănătoare.
• Crăpături care se propagă în zăpadă sau zgomote de tasare sub picioare.
• Încălzire bruscă sau ploaie pe zăpadă.
• Cornișe și zăpadă depusă de vânt pe versanții adăpostiți.

Schiul în afara pârtiei

Zăpada neatinsă din afara pârtiilor este tentantă, dar acolo nu există patrule, marcaje sau control al riscului de avalanșă. Înainte să ieși din zona amenajată:

• citește buletinul nivometeorologic și prognoza meteo;
• nu merge niciodată singur și anunță pe cineva unde mergi și când te întorci;
• poartă echipamentul de siguranță pentru avalanșe, adică detector, lopată și sondă, și să știi să îl folosești;
• urmează un curs de specialitate sau mergi cu un ghid montan autorizat;
• respectă zonele închise și interdicțiile administratorului domeniului.

Siguranța pe pârtie

• Poartă cască, indiferent de nivel.
• Respectă regulile de conduită din Decalogul schiorului.
• Alege pârtii potrivite nivelului tău. Vezi culorile pârtiilor.
• Nu intra pe pârtiile închise.
• Verifică starea pârtiilor și vremea înainte de plecare, mai ales vântul la altitudine.
• Pe ceață sau pe ninsoare abundentă, rămâi pe pârtiile pe care le cunoști și coboară mai încet, aproape de marcajele laterale.

Ce faci dacă asiști la un accident

1. Asigură locul: oprește-te deasupra persoanei accidentate și marchează zona, de exemplu înfigând schiurile în cruce în zăpadă, mai sus pe pârtie.
2. Sună la 112, la Salvamont sau anunță patrula de pârtie.
3. Nu mișca persoana dacă acuză dureri de gât sau de spate ori nu se poate mișca singură.
4. Protejeaz-o de frig, acoperind-o, și rămâi lângă ea până sosește ajutorul.
5. Rămâi la dispoziția echipei de intervenție și oferă-ți datele dacă ai fost martor.

Întrebări frecvente